Ponta: Nu am exercitat presiuni asupra justiției, CSM poate continua pe plajă anchetarea manechinelor

Premierul Ponta susține că, prin declarația privind anchetarea manechinelor lui Mazăre, nu a exercitat presiuni pe justiție, iar membrii Consiliului Superior al Magistraturii, aflați „la plajă” și fără a avea timp să valideze noul ministru al Justiției, pot continua să ancheteze aceste manechine.

„Eu nu pot decât să apreciez faptul că, de exemplu, CSM, care a fost în vacanță și nu a avut timp să discute despre propunerea de ministru al Justiției, s-a considerat că, în vacanță fiind, la plajă, îi afectează independența faptul că eu consider că este ridicol să anchetezi niște manechine. Îmi cer scuze celor de la CSM, pot sta la plajă până pe 20 liniștiți, e bine să le ancheteze pe manechine. Dacă vor să se facă de râs, e treaba lor”, a spus Ponta la postul B1 TV.

El a susținut că, prin declarația privind anchetarea manechinelor primarului PSD al Constanței, Radu Mazăre, nu a exercitat presiuni asupra justiției și că el ar prefera ca justiția să se îndrepte mai mult împotriva hoților de pe stradă, fapt care este de interesul tuturor celor care achită taxe la buget.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, luni, Inspecția Judiciară în legătură cu afirmațiile publice „cu potențial de intimidare și decredibilizare a justiției” făcute de premierul Victor Ponta, deputații Varujan Vosganian și Mihai Voicu, precum și de europarlamentarul Ramona Mănescu.

„Astăzi, 13 august 2012, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară în vederea dispunerii și efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenței justiției prin afirmațiile publice de dată recentă ale doamnei europarlamentar Ramona Mănescu, ale domnilor deputați Varujan Vosganian și Mihai Voicu, precum și ale domnului prim-ministru Victor Ponta. Sesizarea Inspecției Judiciare vizează, în special, intervențiile acestora în calitate de lideri politici și formatori de opinie, prin declarații ce depășesc limitele de disciplină a discursului public, cu potențial de intimidare și decredibilizare a justiției, ca putere a statului”, se arată într-un comunicat de presă al CSM.

Conducerea CSM a hotărât sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări în ceea ce privește posibila afectare a independenței justiției și a principiilor statului de drept, ca urmare a declarațiilor acestora care vizează cercetările penale efectuate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu modalitatea de organizare și desfășurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.

Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu a declarat sâmbătă că USL solicită CSM să se autosesizeze în cazul incerceptărilor convorbirilor lui Victor Paul Dobre și Ioan Rus, care ar fi fost făcute ilegal, menționând că în Parlament USL nu va accepta solicitarea Parchetului ICCJ privindu-l pe Dobre.

Mănescu a precizat, întrăo conferință de presă, că unul Ioan Rus, în calitatea de ministru de Interne, era membru al CSAT și, potrivit prevederilor legale, ar fi trebuit informat că îi sunt interceptate convorbirile.

„Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu și foarte drag președintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului și publicarea in extenso a convorbirilor telefonice dintre miniștri ai Guvernului României, dintre care unul membru CSAT, și care conform legii ar fi trebuit avertizat asupra înregistrărilor convorbirilor lui”, a afirmat europarlamentarul PNL.

Mănescu a calificat solicitarea Parchetului drept „un abuz” și a mai susținut că România s-ar fi întors „în anii ’50 ai proceselor politice”. „Indiferent ce motivație au însă înregistrările, publicarea lor este însă o jalnică diversiune stalinistă pentru a șantaja și denigra instituțiile statului”, a susținut Mănescu.

„USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituțională”, a declarat europarlamentarul PNL.

La data de 9 august, senatorul Varujan Vosganian a postat pe blog-ul personal textul (preluat și comentat de numeroase publicații de presă): ” … constat că s-a întrecut măsura. Un chestor este deja învinuit cu promptitudine, în numai două zile de week-end, la recomandarea expresă a președintelui suspendat. Lui îi urmează încă un secretar de stat și apoi un ministru, pe motive pe care nu le înțelege nimeni, cum că nu și-ar asuma răspunderea pentru niște lucruri despre care toată lumea știe că nu sunt adevărate. Listele electorale sunt transportate la Parchet cu noaptea în cap, fără să fie clară legalitatea acestei măsuri inedite”.

„De ce s-a dezlănțuit acum Parchetul în a ancheta pe toți cei ale căror acțiuni pot afecta reîntoarcerea la Cotroceni a președintelui suspendat? Până acum credeam că CCR are menirea de a soluționa criza politică. Acum se pare că această responsabilitate trece, într-un mod de neînțeles, în sarcina Parchetului General. Dar nu cred că asta e genul de soluționare de care aveam nevoie”, se arată în solicitarea transmisă de președintele CSM inspectorului șef al Inspecției Judiciare.

În 10 august, deputatul Mihai Voicu, vicepreședinte al PNL, a declarat: „…Se pare că în România respectarea legii devine, în viziunea unora, abuz în serviciu. Sunt uimit de această cerere și din păcate cred că are puternice conotații politice. (…) Nu cred în justețea acestei cereri”.

În sesizarea transmisă de CSM Inspecției Judiciare se arată că, în 9 august, premierul Victor Ponta, declara:. „….Ca fost procuror, fac un apel la foștii mei colegi procurori să evite pe cât posibil situațiile ridicole. Nu mi s-a părut deloc amuzant, deși probabil că este, să văd că sunt anchetate manechinele domnului Mazăre. Cred că procurorii din această țară trebuie să prindă criminali, violatori, trebuie să ancheteze oameni corupți, tâlhari. Manechinele domnului Mazăre nu trebuie să le ancheteze procurorii…. fac acest apel ca fost procuror. Țin la meseria de procuror și la prestigiul acestei meserii mai mult decât la orice altceva. Prestigiul de om politic e mult mai confuz. Când ești procuror sau judecător ai un anumit statut. Te apuci să le anchetezi pe fetele lui Mazăre?….”.

De asemenea, într-o scrisoare remisă de cabinetul premierului ambasadelor străine acreditate la București se face referire la „abuzurile împotriva cetățenilor români care au participat la referendum…”‚ audierea lor „…poate fi interpretată ca o intimidare la adresa tuturor cetățenilor români care au votat la referendum…”, a precizat președintele CSM în sesizare.

Declarațiile acestora au fost preluate de numeroase publicații, în conținutul unor articole de presă în care au fost analizate și dezbătute aspecte care vizează cercetările penale efectuate de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu modalitatea de organizare și desfășurare a referendumului din data de 29 iulie.

„Prin afirmațiile «Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu și foarte drag președintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului …..» s-a indus ideea că justiția este aservită politic sau, mai mult, controlată politic. Așa-zisă implicare politică a fost accentuată prin trimitere la diferiți lideri politici, precum și la alte persoane publice care au fost sau sunt acuzate de săvârșirea unor fapte penale”, a mai arătat președintele CSM în sesizarea transmisă Inspecției Judiciare.

Mai mult, în contextul materialelor de presă difuzate și a transmisiunilor televizate, afirmațiile cu caracter general la adresa activității parchetelor, prin asocierea improprie a termenilor, respectiv a unor nume de politicieni și cazuri anterioare mediatizate, „induc și ideea unei implicări a politicului în justiție, în mod preponderent în activitatea procurorilor, sugerându-se că justiția, în ansamblul ei, nu e străină de influențele politice”, se mai arată în documentul citat.

„Toate aceste aspecte pun în discuție atât independența magistraților, cât și a sistemului judiciar în ansamblul său, conturându-se ideea unei justiții care nu corespunde standardelor europene și care răspunde la comenzi politice. Totodată – contrar prevederilor Constituției României și cu ignorarea principiilor fundamentale ale statului de drept – se încearcă, prin diverse aserțiuni, inducerea ideii că nu toți cetățenii ar fi egali în fața legii, respectiv a procedurilor penale”, a precizat președintele CSM.

Având în vedere aceste afirmații, Consiliul Superior al Magistraturii solicită Inspecției Judiciare să facă verificări pentru a se stabili dacă, prin acestea, s-a adus atingere independenței justiției, cu consecința subminării autorității acesteia și inclusiv a sistemului judiciar.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut Camerei Deputaților avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administrației Victor Paul Dobre care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curții Constituționale o adresă prin care precizau că MAI nu-și poate asuma numărul de alegători.